Istoricul localitatii

Fata de localitatile rurale ale tarii noastre cu o vechime multiseculara comuna Curcani este relativ recenta.

Atestarea documentara a acestei asezari este mentionata intr-un document oficial din 24 septembrie 1878.La aceasta data este emis actul cu privire la improprietarirea unor luptatori de pe frontul din Balcani , care au participat la Razboiul de Independenta.

In urma sapaturilor efectuate pe acest perimetru geografic cu sprijinul cercetatorilor de la Institutul de Arheologie din Bucuresti, au fost scoase la iveala o serie de vestigii de mare insemnatate pentru cunoasterea trecutului istoric de aici.

Cele mai vechi descoperiri arheologice sunt legate de perioada würm, cand a inceput topirea ghetarilor pe Terra. Din aceasta indepartata epoca dateaza maxilarul unui mamut, gasit in partea de N-E a comunei, in apropierea podului C.F.R.  Infiintarea comunei Curcani este legata de Razboiul de Independenta, aici asezandu-se fostii combatantii din satele vecine, care vor primi pamant si se vor statornici, consolidandu-se vatra localitatii.  La ctitorirea localitatii au luat parte preoti din Oltenita si din satele vecine , precum si o multime de oameni veniti aici din imprejurimi. Cu aceasta ocazie s-au ridicat rugi catre Dumnezeu, s-au tinut cuvantari in care s-a preamarit fapta principelui Carol de Hohenzollern ,nasul acestei vetre de locuire.

Atunci cand a fost infiintata comuna, principele Carol a rostit urmatoarele cuvinte referitor la aceasta comuna: “ Sunt fericit de a putea fi astazi nasul intaei comuni a insurateilor care trebuie sa poarte numele de ~Curcani~, ca amintire a faptelor marete din ultimul rasbel in care bravii Dorobanti si-au schimbat, pe poalele Balcanilor aceasta ~porecla~ in renume”.

Instructia si educatia reprezinta o problema vitala in orice localitate, indiferent de gradul de urbanizare sau marirea acesteia.

In comuna Curcani, invatamantul a reprezentat un principal factor de educare si luminare a tinerei generatii. Prima scoala a fost infiintata in anul 1883, dar nu dispunea de un local propriu.

Primul an scolar frecventat de elevi a fost 1883-1884 si dispunea in acest sens de cataloage, foi matricole si diverse documente din acea perioada.

Mai tarziu, primul local al scolii a fost ridicat in perioada 1900-1901 si cuprindea doua sali de clasa. Printre anexele celor doua sali de clasa se aflau: un antreu, cancelaria invatatorilor si locuinta directorului. Terenul destinat scolii avea o suprafata de 10.000 m².Pe intrega perioada 1901-2005 au fost numerosii invatatorii care au activat la aceasta scoala.              

Astazi, noua scoala din Curcani, cu un efectiv de elevi impresionant, are in frunte o pasionata profesoara de limba si literatura romana, Voicu Gabriela si reprezinta una dintre institutiilor de invatamant foarte bine cotate in judetul Calarasi.

Inainte de primul razboi mondial portul barbatesc era alcatuit din pantaloni largi cu un cret. Apoi o flanela de aba ( dimie ) , cu mansete mari, intoarse si lucrate cu gaetane.In picioare purtau ciorapi de lana, lucrati in casa de sotii sau fete si opinci din piele de porc, bine tabacita.Flacaii aveau un fel de flanele cu doua randuri de nasturi si flori frumoase gaetane, cizme lungi si caciuli cu tugui.Femeile purtau iarna scurteici frumoase, imblanite cu vulpi la guler.Elementele specifice vesmintelor femeiesti erau fusta creata si camizonul. Cele mai tinere, mai emancipate, purtau capoade.

Influenta orasului a reprezentat o principala problema pentru satenii acestei localitatii.Unii si-au pastrat insa limbajul pa care l-au invatat de la parinti ( cei care n-au urmat scoli secundare sau cei mai in varsta ).Folosirea unor verbe la indicativ prezent in limbajul popular , specific locului, este si acum o particularitate a limbajului de aici : ma-c( in loc de ma duc ), va-ceti (in loc de va duceti ), sa-ce (se duce ).Substantivul “ plapuma “ este pronuntat “ plapama”, “ sticla “ este pronuntat “ sticala “, “zahar” este pronuntat “zacar”.

Iata ca limbajul locuitorilor din aceasta comuna este asemanator cu cel al locuitorilor din zona Oltenita, in special cu al celor din Campia Dunarii de mijloc cuprinsa intre Mostistea si Neajlov.

Se bazeaza exclusiv pe agricultura. In localitate nu au existat niciodata mari proprietati ( mosii ), deci nu se poate vorbi de o suprafata latifundiara detinuta de un boier care sa-si aiba conacul in centrul comunei. Unii proprietari de teren arabil , care nu puteau sa-l munceasca singuri, datorita suprafetei mari, il dadeau in dijma, avand o cota parte din produsele agricole obtinute de pe acesta, dupa recoltat.De asemenea , lipsa utilajelor agricole facea ca tot mai multi locuitori ai comunei sa-si lase pamanturile nelucrate ( parloaga ) sau sa se instraineze.

Mai tarziu apare o cooperativa agricola de productie construita in primavara anului 1950 si a purtat numele de “ Independenta “.Productiile agricole obtinute in comuna Curcani, din 1945 si pana in prezent au fost variabile. In comuna Curcani, animalele care se gasesc in curtea fiecarui gospodar sunt : vacile, oile, caprele, porcii, caii, magarii.

Comertul din comuna dispune la ora actuala si de un magazin de metalo- chimice si o papetarie, o cofetarie gestionata de sotii Gazu Stefan si Vergina precum si un numar de 25 de magazine cu diferite forme de administrare: AF, PF sau SRL. Iata, succint, prezentarea potentialului economic al acestei localitatii, in care predomina agricultura si unde comertul ocupa un loc important. Industria este inexistenta, cele cateva unitati aflate pe raza comunei, nefiind ale acesteia, ci, numai in perimetrul localitatii.

Actul cultural in comuna Curcani nu s-a desfasurat la intamplare, ci, dupa un program bine stabilit, in cadrul scolii din localitate, pana in 1947- 1948 sau caminului cultural in perioada posterioara.Exista o traditie la scoala din localitate de a pregati programe bine alese, ca repertoriu si apoi sa se prezinte in fata satenilor, fie cu ajutorul formatiilor,fie al tinerilor din comuna.

Instaurarea caminului cultural,in toamna anului 1967, s-a realizat printr-un spectacol de teatru. Acest camin functiona si ca sala de cinematrograf cu un ecran lat pentru proiectia de filme, cabina pentru proiectie. In toate intalnirile cu specific cultural elevii, cadrele didactice si ceilalti locuitori ai comunei au dat dovada de multa receptivitate.

Si in prezent la caminul cultural, unde se afla bogatia spirituala a satului se desfasoara activitati diverse, atat pe linie cinematrografica, cat si pe linia difuzarii cartii belestristice, stiintifice sau politice.

Pe langa activitatile prezentate in capitolele anterioare, in comuna Curcani s-au desfasurat si atractive actiuni in domeniul sportului de masa.

Sportul specific al acestei comune este oina. Atunci cand vorbesti de oina, te gandesti la comuna Curcani, unde si copii din grupa mare a gradinitei stiu sa prinda corect mingea in stilul jucatorilor acestui sport indragit. Nucleul acestei echipe, ce va ajunge in ierarhia celor mai bune din tara a fost constituit dintr-un grup de tineri entuziasti, care de cele mai multe ori isi plateau drumul pana in localitatea unde se disputau intrecerile din cadrul campionatului national sau Cupei Romaniei.

Cand vorbesti de Curcani, nu te gandesti doar la jocul de oina. Si alte sporturi au cunoscut o dezvoltare impetuoasa in aceasta asezare din Campia Dunarii. Nu putem sa nu amintim de handbalul, practicat cu mare pasiune de numerosi tineri din comuna. De asemenea se practica cu mult succes fotbalul, sportul rege , echipa fiind prezenta la majoritatea competitiilor judetene sau chiar interjudetene. Si aceasta frumoasa traditie in comuna Curcani, jocul nostru national, a cam devenit o amintire, pe care locuitorii o rememoreaza cu nostalgie.

In comuna Curcani traiesc 5198 de cetateni stabili ( care au locuinta in comuna ), restul pana la 6252, reprezentand populatia fluctuanta din localitate. Dupa ultimul recensamant al populatiei ( ianuarie 1992 ) existau 1247 de gospodarii si peste 2900 de familii. In comuna traiesc alaturi de romani si reprezentanti ai etniilor din tara, dintre acestia o pondere insemnata avand-o rromii, care reprezinta 42.8% din populatia localitatii. Acest procent este relevator in ceea ce priveste cresterea numarului de rromi in comuna Curcani. In afara de aceasta etnie numeroasa se mai intalnesc polonezi (Havrelesin Romell), gagauzi ( familia Valcu ), desi acesti oameni au declarat ca sunt de nationalitate romana.

Din punct de vedere al locului de nastere populatia comunei Curcani provine din localitati invecinate, ca: Mitreni, Soldanu, Chirnogi, Gruiu si Oltenita. Si astazi locuitori ai comunei poarta numele locului lor de obarsie: Buciumeneanu, Gruianu, Chirnogeanu, Aprozeanu, Oraseanu.

Provenienta unor cetateni ai comunei au dat un aspect eterogen populatiei stabile a localitatii si a dus la diferentierea sa dupa obiceiuri, seriozitatea fata de munca, modul de organizare a locuintei, a curtii imprejmuitoare. Simbioza acestor obiceiuri, traditii, mod de a gandi si a percepe fenomenele vietii a insemnat constituirea unei populatii care s-a angrenat in circuitul creator al valorilor materiale si spirituale ale comunei si ale tarii in general.